ultimele povesti

12 IulieBucurestiul in graba
18 IunieNu iubesc Bucurestiul, dar n-as mai putea fara el
09 IunieBucurestiul meu, Bucurestiul fiicei mele
01 IunieBucurestii unei fetite
18 MaiOrasul nostru, al tuturor , dar mai ales al meu
05 Aprilieacasa...
26 MartieIntalnire cu un Poet
13 NoiembrieBazorelieful lui Maria Terezia in Bucuresti?
12 OctombrieI walk alone
10 OctombriePalatul meu de clestar

ultimele comentarii

7 comentariiBucurestiul in graba
14 comentariiamintiri intr-o zi portocalie
7 comentariiBucurestiul in graba
2 comentariiBucurestiul meu, Bucurestiul fiicei mele
2 comentariiNu iubesc Bucurestiul, dar n-as mai putea fara el
8 comentariiin cautarea iubirii pierdute
192 comentariiBucurestiul
2 comentariiBucurestiul meu, Bucurestiul fiicei mele
7 comentariiArhaicul meu Bucuresti
14 comentariiamintiri intr-o zi portocalie

un an de Bucuresti

In urma cu un an, am ridicat o intrebare.
Dupa ce am dat la o parte praful si aglomeratia, a inceput sa se arate si raspunsul.
citeste povestile

rezultate pentru "drumul"

Linia lui 368

Raluca Huluban | 29.07.2008 | 7 comentarii

Tricodava a fost o întreprindere comunistă, un fel de lagăr unde femeilor li se dădea şansa de a se emancipa de la 7 la 3 printre războaie (!!) de ţesut, într-o atmosferă îmbibată de substanţe chimice de la firele sintetice, în hale cu geamuri ermetice, luminate artificial cu becuri chioare de 60W.

citeste mai departe si hotaraste daca merita votul tau